În medicina tradiţională metodele de diagnosticarea afecţiunilor sunt în mare parte diferite  specificului medicinii alopate, diferenţele sunt date de principii ca circulaţie energetică, polaritate YIN-YANG, energii exogene patogene etc.. Concepţiile diagnostice se stabilesc şi după aspect, ţinută, glas, calitatea pulsului, palparea abdomenului şi spatelui etc. Spre exemplu: examenul pulsului, probă de mare fineţe diagnostică, e complet diferit celui alopat, putând  furniza la o analiză atentă, informaţii despre starea energetică a organelor, date de fiziologie.

Diagnosticul limbii in medicina tradiţională chineză
 

 Întrebarea cea mai utilizată de către oamenii simpli, despre acupunctură este: De ce doctorul se uită şi îmi controlează limba?

 Limba şi pulsurile chinezeşti sunt două dintre cele mai importante intrumente de diagnoză în medicina tradiţională chineză. Ambele metode de diagnosticare sunt folosite în ideea de a stabili un diagnostic şi un tratament pentru starea pacientului. În general, harta limbii este mai uşor de învăţat şi mai puţin subiectivă decât diagnoza pulsurilor. Dezechilibrele unui om pot fi văzute prin  intensitatea culorii şi natura (de rece, cald, etc.) a limbii şi, are mai puţine influenţe, pe termen scurt, cum ar fi nervozitatea, emoţiile, agitaţia. Limba mai este utilă şi ca instrument de măsurare pentru aprecierea şi stabilirea progresului unei boli sau a unui dezechilibru, pe un anumit organ.